Metoda SEAS
Metoda SEAS (Scientific Exercises Approach to Scoliosis) a fost elaborată de ISICO (Italian Scientific Spine Institute, Milano) pentru tratamentul conservativ tridimensional al deviațiilor coloanei vertebrale la copii și adulți. Această metodă a fost recunoscută și definită de SOSORT (International Society on Scoliosis Ortopedic and Rehabilitation Treatment) ca fiind una dintre cele 7 metode bazate pe dovezi științifice (evidence based) în tratamentul scoliozelor.
Abordarea este eficientă și dinamică, iar regulile tratamentului se modifică în relație cu caracteristicile specifice ale pacientului și cu cercetările științifice actuale. Caracterul adaptabil al abordării este cel care îi impresionează pe specialiștii în domeniu.
Metoda presupune evaluarea complexă a pacientului cu scolioză. Pe baza acesteia se face selectarea, învățarea autocorecției sau autocorecțiilor specifice și provocarea, menținerea, stabilizarea în activități/exerciții dinamice, variate și adaptabile aptitudinilor pacienților. Cu alte cuvinte, acestea poate ajuta la conștientizarea și integrarea acestora în activitățile zilnice.
Istoria SEAS
Abordarea SEAS își are originile în Italia, în Centro Scoliosi Negrini, dezvoltat de Antonio Negrini și Nevia Verzini în anii 1960. De asemenea, la baza acestei metode stă și conceptul școlii din Lyon, care are o colaborare activă, din 1978, cu Centrul de Tratament al Scoliozei din Lyon, Franța. Abordarea actuală s-a dezvoltat treptat printr-o activitate științifică activă, devenind una dintre cele 7 metode bazate pe dovezi științifice în tratarea scoliozelor.
Indicații terapeutice
- Tratamentul conservativ tridimensional al scoliozelor și deviațiilor coloanei vertebrale, în general, de la vârsta de 10 ani.
Scopul tratamentului SEAS
- Autocorecția activă tridimensională individualizată
- Integrarea poziției corective în activitățile zilnice
- Participarea activă a pacientului, atât cât este necesar, în procesul de tratament.
Caracteristicile abordării SEAS
Abordarea SEAS constă în evaluarea, tratarea tridimensională a deviațiilor coloanei vertebrale și integrarea corecțiilor în activitățile zilnice ale pacientului.
SEAS este caracterizată printr-o evaluare bine detaliată și complexă a pacientului.
Aceasta are două scopuri:
- clasificarea patologiei – adică măsurarea obiectivă și precisă a deviațiilor pe baza radiografiei, respectiv combinarea acestor măsurători cu măsurarea asimetriilor trunchiului și
- evaluarea clinică a pacienților.
Datele obținute din aceste măsurători în plan frontal, orizontal și sagital vor fi înregistrate într-un tabel pentru alegerea autocorecției active optime.
Autocorecția, baza tratamentului SEAS, poate fi definită prin mișcări fine realizate independent pe trunchi, în scopul redresării curburii. Astfel, ajungem la cel mai bun aliniament posibil al coloanei și la menținerea acestuia fără niciun ajutor, în funcție de datele individuale obținute prin evaluare și de abilitățile individuale ale fiecărui pacient.
Autocorecția activă este mișcarea cel mai des exersată pe parcursul tratamentului, iar în funcție de planul pe care acționează, se numește lateral shift, derotare ori cifozare/lordozare.
Alegerea corecției nu este legată de clasificarea curburilor, dar este în corelație cu caracteristicile specifice ale pacientului.
În abordarea SEAS, scopul principal nu este neapărat învățarea mișcării care corectează curbura cel mai bine, ci învățarea mișcării de autocorecție cu care ajungem la cel mai gestionabil aliniament corect al coloanei fără niciun ajutor. Sau altfel spus, integrarea autocorecției în activitățile zilnice, fără ajutor extern și fără menținerea unor poziții nefiziologice.
Pentru a alege autocorecția în cazul curburilor duble avem la îndemână câteva reguli bine definite, adică un algoritm de tratament de parcurs pentru a ajunge la autocorecția activă cea mai optimă.
O caracteristică importantă a metodei SEAS este conceptul exercițiilor.
În alte metode, exercițiile sunt concepute pentru a realiza autocorecția (folosind tehnici și instrumente ajutătoare), iar stabilizarea autocorecției este concepută ca efort pentru menținerea poziției de corecție timp de câteva secunde.
Folosind abordarea SEAS, acest scop este realizat nu doar prin menținerea posturii corective, ci prin antrenamentul progresiv prin creșterea dificultății exercițiilor. Astfel, exercițiile sunt considerate o provocare a autocorecției.
Scopul final al abordării SEAS este integrarea mișcărilor de corecție active tridimensionale în activitățile zilnice.
Abordarea SEAS în practică
La primul consult, evaluăm și măsurăm gradul de deviație a pacientului în fiecare plan atât radiografic, cât și prin măsurători clinice bine definite (de ex. gradul Cobb pentru deviația în plan frontal, pentru calcularea deviației în plan orizontal, semnul Raimondi – calcularea gradului de rotație al vertebrei de vârf).
Pe baza acestor măsurători, fizioterapeutul/kinetoterapeutul specializat în această metodă va începe învățarea mișcării de autocorecție. De asemenea, kinetoterapeutul are posibilitatea de a modifica autocorecția, învățând să combine mai multe mișcări autocorective pe care va performa pacientul doar când abilitatea lui de execuție crește.
Corecția SEAS trebuie să fie întotdeauna o corecție simplă, adaptată abilității pacientului!
După primul element, imediat după ce alegerea și învățarea autocorecției s-a realizat, al doilea element important este provocarea menținerii autocorecției. Acest aspect se face folosind câteva acțiuni dinamice sau posturi instabile, prin exerciții de coordonare și de echilibru, pentru a pune în criză autocorecția și a antrena musculatura trunchiului în păstrarea poziției corecte. Cu ajutorul exercițiilor SEAS reușim să stimulăm implicarea musculaturii trunchiului care lucrează pentru evitarea pierderii realiniamentului realizat prin autocorecție.
Prin prisma acestor exerciții, kinetoterapeutul are rolul de a ajunge la integrarea autocorecției în activitățile zilnice.
Puncte forte
Adaptabilitatea abordării în funcție de caracteristicile specifice individuale ale pacientului. Cele mai multe metode au reguli stricte de tratament care nu permit modificări efective. În mod tipic, alegerea exercițiilor este în strânsă relație cu clasificarea curburilor, iar tratamentul în corelație cu acesta, exercițiile învățate fiind alese dintre cele fixe recomandate de dezvoltatorul metodei pentru tipul curburii.
Prin această metodă, terapeutul are posibilitatea să aleagă și să modifice, să individualizeze după un algoritm bine stabilit mișcarea de autocorecție și să realizeze integrarea prin exerciții individualizate în activitățile zilnice ale pacientului.
În altă ordine de idei, asigură o variabilitate în alegerea exercițiilor, astfel că menținerea pacientului activ pentru o durată lungă în procesul terapeutic este mult mai ușoară.
Familia este considerată parte activă a echipei terapeutice, deoarece exercițiile și activitățile trebuie repetate zilnic și acasă pentru a obține cele mai bune rezultate.
Bevezetés a SEAS rendszerébe: modern és hatékony evidence based scoliosis specifikus gyakorlatok
