Experiența mea la cursul M.A.E.S Baby Course 2026

Nóra Szabó kinetoterapeut

În perioada 16–20 martie 2026, am participat la cursul destinat tratamentului kinetoterapeutic al bebelușilor, M.A.E.S Baby ART Course 2026, desfășurat în Zagreb, pe care l-am ales din dorința de a aprofunda înțelegerea dezvoltării copilului de la primele luni, dincolo de aspectele evidente motorii.

Acest curs mi-a oferit o perspectivă diferită asupra bebelușilor, privindu-l ca pe un sistem dinamic, nu doar ca pe un set de simptome, precum tonus, coordonare sau stabilitate.

Pe parcursul formării, am învățat să observ schimbări subtile în funcționarea bebelușilor – în mișcare, în interacțiune și în starea generală – chiar și într-o singură ședință. Cel mai valoros aspect pentru practica zilnică este înțelegerea faptului că intervenția eficientă nu vizează doar mișcarea, ci întregul sistem, inclusiv rolul terapeutului în acest proces.

Experiența a fost îmbogățită de colaborarea cu colegi internaționali, fiecare contribuind la schimbul de cunoștințe și perspective. În același timp, cursul a presupus și un proces de adaptare și schimbare personală ca terapeut, esențial pentru a facilita progresul real al copilului. Cel mai relevant pentru practica zilnică este faptul că intervenția eficientă vizează întregul sistem, inclusiv rolul terapeutului în acest proces. Este un curs provocator, dar extrem de valoros pentru evoluția profesională.

În cadrul acestui curs am învățat să accept și să valorific ideea de „a fi conștient incompetent” ca parte esențială a dezvoltării profesionale, înțelegând că progresul real vine din capacitatea de a gestiona incertitudinea, nu de a o evita. Am realizat cât de ușor putem rămâne blocați în propriile tipare, nu din lipsa abilităților, ci din dificultatea de a renunța la ceea ce deja știm, ceea ce limitează explorarea unor noi perspective.

Cursul a subliniat importanța de a face un pas înapoi atunci când „a face mai mult” nu duce la rezultate, precum și valoarea reflecției în detrimentul reacțiilor rapide sau a nevoii de a avea mereu dreptate. Am învățat să lucrez mai confortabil în „zona de gri”, oferind atât mie, cât și bebelușului, spațiu pentru opțiuni și posibilități.

De asemenea, mi-am dezvoltat modul de a pune întrebări, nu pentru a confirma ceea ce știu deja, ci pentru a descoperi informații noi și relevante. Un alt aspect esențial a fost înțelegerea relației cu părinții, abordând colaborarea prin întâlnirea lor acolo unde se află și construind împreună direcția terapeutică, mai degrabă decât încercând să impun o perspectivă.